LEGISLATIE - ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA INSTITUTIEI

LEGE Nr. 69 din 28 aprilie 2000

Legea educaţiei fizice şi sportului

Text în vigoare începând cu data de 11 mai 2013

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 8 mai 2013.

Act de bază
#B: Legea nr. 69/2000

Acte modificatoare
#M1: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 240/2000
#M2: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2001*, respinsă prin Legea nr. 610/2001 (#M4)
#M3: Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001, abrogată prin Legea nr. 571/2003
#M4: Legea nr. 610/2001
#M5: Legea nr. 345/2002, abrogată prin Legea nr. 571/2003
#M6: Legea nr. 414/2002, abrogată prin Legea nr. 571/2003
#M7: Legea nr. 221/2003
#M8: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2003
#M9: Legea nr. 472/2004
#M10: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2005
#M11: Legea nr. 293/2005
#M12: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 205/2005
#M13: Legea nr. 124/2006
#M14: Legea nr. 241/2007
#M15: Legea nr. 34/2009
#M16: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009
#M17: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2010*, respinsă prin Legea nr. 145/2013 (#M21)
#M18: Ordonanţa Guvernului nr. 15/2010
#M19: Legea nr. 225/2011
#M20: Legea nr. 50/2012
#M21: Legea nr. 145/2013

Actele normative marcate cu asterisc (*) sunt în prezent modificate, abrogate sau respinse şi modificările efectuate prin aceste acte normative asupra Legii nr. 69/2000 nu mai sunt de actualitate.

Modificările şi completările efectuate prin actele normative enumerate mai sus sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1, #M2 etc.

#CIN
NOTE:
1. Prin Hotărârea Guvernului nr. 884/2001 a fost aprobat Regulamentul de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.

2. În textul actualizat, toate sumele exprimate anterior în lei vechi au fost transformate în lei noi.

#B
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

TITLUL I
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport în România.
(2) În sensul prezentei legi, prin educaţie fizică şi sport se înţelege toate formele de activitate fizică menite, printr-o participare organizată sau independentă, să exprime sau să amelioreze condiţia fizică şi confortul spiritual, să stabilească relaţii sociale civilizate şi să conducă la obţinerea de rezultate în competiţii de orice nivel.
(3) Termenii folosiţi în textul legii au semnificaţia stabilită în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
ART. 2
(1) Educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional sprijinite de stat.
(2) Statul recunoaşte şi stimulează acţiunile organizatorice şi de promovare a educaţiei fizice şi sportului, desfăşurate de autorităţile administraţiei publice şi, după caz, de organismele neguvernamentale de profil în învăţământ, în structuri ale apărării naţionale, ordinii publice, siguranţei naţionale, în sănătate, în societăţi comerciale, precum şi în alte sectoare ale vieţii sociale, potrivit reglementărilor legale.
#M9
(3) Educaţia fizică şi sportul cuprind următoarele activităţi: educaţia fizică, sportul şcolar şi universitar, sportul pentru toţi, sportul de performanţă, exerciţiile fizice practicate cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic.
#B
(4) Statul garantează exercitarea funcţiilor sectorului public şi ale sectorului particular în domeniile educaţiei fizice şi sportului, în conformitate cu principiile colaborării responsabile dintre toţi factorii interesaţi.
(5) Practicarea educaţiei fizice şi sportului este un drept al persoanei, fără nici o discriminare, garantat de stat. Exercitarea acestui drept este liberă şi voluntară şi se realizează independent sau în cadrul structurilor sportive asociative.
(6) Statul recunoaşte şi garantează persoanei fizice şi juridice dreptul la libera asociere în scopul constituirii structurilor sportive.
ART. 3
(1) Autorităţile administraţiei publice, unităţile şi instituţiile de învăţământ, instituţiile sportive, precum şi organismele neguvernamentale de profil au obligaţia să sprijine sportul pentru toţi şi sportul de performanţă şi să asigure condiţiile organizatorice şi materiale de practicare a educaţiei fizice şi sportului în comunităţile locale.
(2) Autorităţile administraţiei publice şi instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia să asigure, cu prioritate, copiilor de vârstă preşcolară, tinerilor şi persoanelor în vârstă condiţii pentru practicarea exerciţiului fizic, în vederea integrării sociale.
(3) Autorităţile administraţiei publice au obligaţia să asigure condiţii pentru practicarea educaţiei fizice şi sportului de către persoane cu handicap fizic, senzorial, psihic şi mixt, în scopul dezvoltării personalităţii lor şi integrării în societate, precum şi mijloacele care să permită sportivilor cu handicap participarea la competiţii naţionale şi internaţionale destinate lor.

TITLUL II
Organizarea educaţiei fizice şi sportului

CAP. 1
Educaţia fizică şi sportul şcolar şi universitar

ART. 4
Ministerul Educaţiei Naţionale organizează activitatea de educaţie fizică şi practicarea sportului în învăţământul preuniversitar şi universitar.
ART. 5
Educaţia fizică şcolară este disciplină obligatorie, prevăzută în planurile de învăţământ cu un număr de ore diferenţiat, conform curriculumului stabilit de comun acord între Ministerul Tineretului şi Sportului şi Ministerul Educaţiei Naţionale.
ART. 6
(1) Activitatea sportivă din unităţile şi instituţiile de învăţământ se organizează în cadrul asociaţiilor sportive şcolare şi universitare.
#M9
(2) Asociaţiile sportive şcolare şi universitare sunt structuri sportive înfiinţate în condiţiile prezentei legi, a căror activitate este coordonată de Federaţia Sportului Şcolar, respectiv de Federaţia Sportului Universitar.
(3) Federaţia Sportului Şcolar şi Federaţia Sportului Universitar, înfiinţate în condiţiile legii, au următoarele atribuţii:
a) promovarea valenţelor educative ale sportului;
b) iniţierea şi organizarea de programe şi acţiuni de atragere a elevilor şi studenţilor la practicarea sportului;
c) coordonarea competiţiilor sportive desfăşurate în unităţile şi instituţiile de învăţământ, organizate de asociaţiile sportive şcolare şi universitare;
d) sprijinirea sau organizarea, după caz, a competiţiilor locale, zonale şi naţionale ale reprezentativelor unităţilor şi instituţiilor de învăţământ;
e) deţinerea competenţei exclusive pentru reprezentarea ţării la competiţiile oficiale organizate sub egida federaţiilor internaţionale ale sportului şcolar şi universitar.
(4) Organizarea şi funcţionarea Federaţiei Sportului Şcolar şi Federaţiei Sportului Universitar se stabilesc prin hotărâri ale Guvernului, iniţiate de Agenţia Naţională pentru Sport şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(5) Finanţarea Federaţiei Sportului Şcolar, respectiv a Federaţiei Sportului Universitar, se face prin alocaţii de la bugetul de stat, pe bază de programe, precum şi prin venituri extrabugetare. Pentru susţinerea programelor de reprezentare la competiţiile internaţionale oficiale, desfăşurate sub egida federaţiilor internaţionale ale sportului şcolar şi sportului universitar, Federaţia Sportului Şcolar, şi respectiv Federaţia Sportului Universitar, pot beneficia, cu prioritate, de alocaţii guvernamentale.
#B
(6) Participarea la sistemul competiţional pentru elevii şi studenţii din unităţile şi instituţiile de învăţământ se face exclusiv pe baza legitimaţiei şcolare/de student şi a avizului medical la zi.
(7) Pentru elevii cu aptitudini sportive se pot organiza, în condiţiile legii, clase, şcoli şi licee cu program sportiv, precum şi cluburi sportive şcolare.
(8) Toate unităţile de învăţământ, de stat sau particulare, existente sau nou-înfiinţate, au obligaţia să dispună sau să aibă acces la bazele şi instalaţiile sportive, pentru a permite desfăşurarea lecţiilor de educaţie fizică şi practicarea sportului cu elevii şi studenţii.
(9) Bazele şi instalaţiile sportive proprii pot fi puse la dispoziţie, gratuit sau cu plată, comunităţilor locale, persoanelor fizice sau juridice interesate, cu obligaţia respectării desfăşurării normale a programelor şi activităţilor de învăţământ şi ale cluburilor sportive şcolare şi universitare.
(10) Sportul de performanţă pentru elevi şi studenţi se organizează, de regulă, în cadrul cluburilor sportive şcolare şi universitare. Elevii şi studenţii pot practica sportul de performanţă şi în alte cluburi sportive.

CAP. 2
Educaţia fizică militară şi profesională

ART. 7
Educaţia fizică militară este disciplină obligatorie, prevăzută în planul de instrucţie şi învăţământ. Ea se desfăşoară sistematic şi continuu, pe întreaga perioadă a săptămânii, a procesului de instrucţie şi învăţământ, în limita a cel puţin 3 ore săptămânal, fiind condusă de cadre militare sau civile de specialitate.
ART. 8
Educaţia fizică profesională se organizează în domeniile de activitate care implică diferite forme de practicare a exerciţiilor fizice, în scopul dezvoltării şi menţinerii unei bune condiţii fizice. Educaţia fizică profesională este reglementată prin acte normative elaborate pentru domeniile interesate.
ART. 9
Exerciţiile fizice practicate cu scop profilactic sau terapeutic se structurează diferenţiat pe domenii, în funcţie de alte obiective urmărite, în afara celor specifice educaţiei fizice şi sportului. Ele pot fi de întreţinere ori pentru tratamentul unor maladii sau corective.

CAP. 3
Sportul pentru toţi

ART. 10
(1) Sportul pentru toţi reprezintă un complex de activităţi bazate pe practicarea liberă a exerciţiului fizic într-un mediu curat şi sigur, individual sau în grup, organizat ori independent.
(2) Sportul pentru toţi este sprijinit de stat, de organizaţii neguvernamentale şi de structuri ale administraţiei locale, în vederea menţinerii sănătăţii, a recreării şi socializării cetăţenilor.
#M8
(3) Pentru coordonarea aplicării Programului naţional “Sportul pentru toţi” se constituie Comitetul activităţilor fizice sportive pentru sănătate, educaţie şi recreare, organism consultativ în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Sport, a cărui organizare, funcţionare şi componenţă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
#M9
ART. 11
(1) Finanţarea programului naţional “Sportul pentru toţi” se asigură din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat şi din fonduri de la bugetele locale.
(2) Mijloacele financiare necesare pentru susţinerea subprogramelor derulate de Federaţia Sportivă Naţională “Sportul pentru toţi” se asigură din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat.
(3) Subprogramele propuse de celelalte instituţii, care sunt aprobate anual de Comitetul Activităţilor Fizice Sportive pentru Sănătate, Educaţie şi Recreere, sunt finanţate de la bugetele locale, din fonduri primite de la organismele internaţionale, din sponsorizări, donaţii şi legate, precum şi din fonduri ale bugetului de stat, care vor fi prevăzute cu destinaţia pentru activitatea sportivă şi de tineret.

#B
CAP. 4
Sportul de performanţă

ART. 12
(1) Sportul de performanţă constituie un factor esenţial pentru dezvoltarea sportivă pe plan naţional, îndeplinind o importantă funcţie reprezentativă pentru România în competiţiile sportive oficiale cu caracter internaţional.
(2) Organele administraţiei publice centrale cu atribuţii în sport şi autorităţile administraţiei publice locale asigură mijloacele necesare pentru pregătirea sportivilor de performanţă, acordarea sprijinului ştiinţific şi medical necesar, precum şi pentru încadrarea lor în sistemul de educaţie şi deplina integrare socială şi profesională.
(3) Pe timpul satisfacerii stagiului militar organele administraţiei publice centrale de specialitate asigură sportivilor de performanţă condiţii pentru continuarea pregătirii, precum şi pentru participarea la concursurile sportive interne şi internaţionale.
ART. 13
(1) Prin sportul de performanţă se urmăreşte valorificarea aptitudinilor individului într-un sistem organizat de selecţie, pregătire şi competiţie, având ca scop ameliorarea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri şi obţinerea victoriei.
(2) Sportivii de performanţă sunt persoanele care practică sistematic şi organizat sportul şi participă în competiţii cu scopul de a obţine victoria asupra partenerului, pentru autodepăşire sau record.
(3) Pentru a participa la competiţiile sportive oficiale locale sau naţionale un sportiv de performanţă trebuie să fie legitimat la un club sportiv.
(4) Evidenţa legitimării şi transferarea sportivilor sunt în competenţa federaţiilor sportive naţionale, a ligilor profesioniste şi a asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, potrivit statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale.
(5) Sistemul competiţiilor sportive oficiale pe ramuri de sport este elaborat şi organizat de federaţiile sportive naţionale, potrivit statutelor şi regulamentelor acestora.
#M12
ART. 14
(1) În condiţiile legii şi în conformitate cu prevederile cuprinse în statutele şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale şi internaţionale, sportivii de performanţă pot fi:
a) amatori;
b) profesionişti.
#M13
(2) Sportivul profesionist este cel care pentru practicarea sportului respectiv îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are licenţa de sportiv profesionist;
b) încheie cu o structură sportivă, în formă scrisă, un contract individual de muncă sau o convenţie civilă în condiţiile legii.
(3) Sportivului profesionist, care a încheiat cu o structură sportivă o convenţie civilă, i se asigură, la cerere, participarea şi plata contribuţiei la un sistem de pensii, public şi/sau privat, în condiţiile legii.
#M12
(4) Licenţa de sportiv profesionist se obţine în conformitate cu procedurile prevăzute în statutele şi în regulamentele federaţiilor sportive naţionale.
(5) Sportivii străini pot desfăşura activitate ca sportivi profesionişti la o structură sportivă din România, în baza permisului de muncă eliberat în condiţiile legii.
(6) Federaţiile sportive naţionale asigură organizarea evidenţei sportivilor profesionişti din ramura de sport respectivă.
(7) Drepturile şi obligaţiile sportivului profesionist sunt cele prevăzute în statutele şi în regulamentele federaţiilor sportive naţionale, precum şi în contractele sau convenţiile, după caz, încheiate între părţi.
(8) Calitatea de sportiv profesionist încetează în conformitate cu prevederile statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale.
(9) Ramurile de sport în care se poate practica sportul profesionist se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Agenţia Naţională pentru Sport, la propunerea federaţiilor sportive naţionale.
(10) Condiţiile de practicare a sportului profesionist se stabilesc prin normele federaţiilor sportive naţionale, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Sport.
#B
ART. 15
(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini pregătirea sportivă, integrarea în sistemul de învăţământ, integrarea socială şi profesională a sportivilor de performanţă, după caz, pe întreaga perioadă a carierei sportive.
(2) În sensul prevederilor alin. (1), unităţile sau instituţiile de învăţământ asigură, după caz, pentru sportivii de performanţă scutiri de frecvenţă, sesiuni de examene deschise şi condiţii de înscriere în învăţământul universitar, potrivit legii.
ART. 16
Criteriile de clasificare a sportivilor de performanţă se stabilesc prin regulamente elaborate de federaţiile sportive naţionale.

#M9
TITLUL III
Structurile administraţiei pentru sport

#B
CAP. 1
Ministerul Tineretului şi Sportului

ART. 17
(1) Ministerul Tineretului şi Sportului este organul administraţiei publice centrale de specialitate care coordonează activitatea din domeniul educaţiei fizice şi sportului, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege.
(2) Fac excepţie de la prevederile alineatului precedent:
a) activitatea de educaţie fizică şi sport din unităţile şi instituţiile de învăţământ, care se organizează cu respectarea prevederilor art. 4 – 6 şi a celorlalte prevederi legale în vigoare;
b) activitatea de educaţie fizică şi sport din unităţile militare şi de învăţământ militar, care se organizează cu respectarea prevederilor art. 7 şi a celorlalte prevederi legale în vigoare.
ART. 18
(1) Ministerul Tineretului şi Sportului se organizează şi funcţionează potrivit legii şi are următoarele atribuţii principale în domeniul sportului:
a) elaborează şi susţine strategia generală a organizării şi dezvoltării activităţii sportive şi reprezintă interesele statului în raport cu federaţiile de specialitate;
b) iniţiază, elaborează şi avizează, după caz, proiecte de acte normative în domeniul educaţiei fizice şi sportului;
c) elaborează normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate în administrarea sa şi a mijloacelor financiare pentru activitatea sportivă, care provin din alocaţii de la bugetul de stat;
d) conlucrează cu ministerele şi cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu instituţiile de cercetare şi cu unităţile de învăţământ şi sanitare de specialitate pentru organizarea şi dezvoltarea educaţiei fizice şi sportului;
e) conlucrează cu Comitetul Olimpic Român în finanţarea şi derularea programelor privind pregătirea şi participarea sportivilor români la Jocurile Olimpice, precum şi pentru promovarea valenţelor educative ale olimpismului;
#M9
f) administrează patrimoniul din domeniul public şi domeniul privat al statului, încredinţat Agenţiei Naţionale pentru Sport;
#B
g) supraveghează menţinerea destinaţiei bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a celor care au aparţinut domeniului public şi au intrat în circuitul privat după 1989;
#M9
g^1) supraveghează menţinerea destinaţiei bazelor şi/sau instalaţiilor sportive care au aparţinut domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale şi care, ulterior, au fost dobândite ca active patrimoniale destinate activităţii sportive sau vândute către societăţile comerciale;
#B
h) propune structura anuală a alocaţiilor de la bugetul de stat;
#M9
i) repartizează bugetul activităţii sportive, constituit potrivit prezentei legi, pentru:
– activitatea proprie şi cea a instituţiilor din subordinea sa;
– federaţiile sportive naţionale, în baza contractelor de finanţare a programelor sportive ale acestora;
– premierea performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive internaţionale oficiale;
j) autorizează afilierea federaţiilor sportive naţionale la federaţiile sportive internaţionale de profil şi la alte foruri continentale sau mondiale, precum şi afilierea altor organizaţii cu profil sportiv la forurile internaţionale de specialitate;
#B
k) supraveghează şi controlează respectarea de către structurile sportive a dispoziţiilor legale în vigoare şi a prevederilor cuprinse în statutele şi în actele de constituire a acestora;
l) organizează sau sprijină, potrivit legii, formarea, pregătirea profesională şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul sportului, conlucrând în acest scop cu instituţiile şi cu organismele de specialitate din ţară şi din străinătate;
m) elaborează şi aduce la îndeplinire, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, planurile de construire şi de modernizare a bazelor şi instalaţiilor sportive, în vederea dezvoltării sportului de performanţă de interes naţional şi internaţional; avizează normativele tehnice în materie de baze şi instalaţii sportive;
n) recunoaşte sau revocă, în sensul prezentei legi, existenţa unei structuri sportive prin înscrierea, respectiv radierea acesteia din Registrul sportiv;
o) avizează constituirea structurilor sportive, inclusiv înscrierea ca persoane juridice a cluburilor sportive profesioniste organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni, respectiv retrage avizul de funcţionare a acestora;
p) elaborează criteriile de acordare şi atribuie distincţiile şi titlurile sportive, altele decât cele stabilite prin lege;
q) sprijină organizarea şi promovarea cercetării ştiinţifice şi asistenţei medicale în domeniul sportiv;
r) autorizează desfăşurarea pe teritoriul României a campionatelor mondiale, europene şi regionale şi participarea reprezentativelor naţionale la campionatele mondiale şi europene organizate în străinătate, precum şi la campionatele regionale;
s) promovează măsurile de prevenire, control şi reprimare a folosirii substanţelor interzise şi a metodelor neregulamentare, destinate să mărească în mod artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele competiţiilor;
ş) adoptă măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei la manifestările sportive;
t) reprezintă interesele statului în diferite organe şi organisme sportive internaţionale; negociază şi încheie acorduri, înţelegeri, protocoale şi alte documente de colaborare în domeniul sportului cu organisme de specialitate din alte ţări, pe baza prevederilor legale în vigoare;
ţ) colaborează cu celelalte organe ale administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul sportului, pentru susţinerea sportului pentru toţi şi de performanţă, asigurarea unei eficienţe sporite pe linia supravegherii şi controlului, exercitării autorităţii disciplinare, formării şi perfecţionării specialiştilor din domeniul sportului, pentru corelarea finanţării activităţii sportive, prevenirea violenţei în sport şi combaterea dopajului.
(2) Ministerul Tineretului şi Sportului poate îndeplini şi alte atribuţii prevăzute în actele normative în vigoare.

CAP. 2
Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti

#M18
ART. 19 *** Abrogat
#M9
ART. 20
(1) Direcţiile pentru sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, au următoarele atribuţii principale în domeniul sportului:
a) ţin evidenţa structurilor sportive fără personalitate juridică din judeţ, prin înscrierea acestora în Registrul sportiv;
b) finanţează, pe bază de contract, programele sportive ale asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport şi ale cluburilor sportive de drept privat, aflate în raza administrativ-teritorială respectivă, în limita sumei prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli cu această destinaţie;
c) colaborează cu consiliile locale, în scopul utilizării eficiente a sumelor acordate de la bugetele locale pentru activitatea sportivă de performanţă în teritoriu;
d) elaborează şi aduc la îndeplinire, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, planurile de construire şi de îmbunătăţire a bazelor şi instalaţiilor sportive, în vederea dezvoltării sportului în general şi a sportului de performanţă în teritoriu, finanţează unele programe speciale pentru sportivi, secţii sau echipe din raza administrativ-teritorială;
e) colaborează cu inspectoratele şcolare, unităţile de învăţământ şi cu instituţiile de învăţământ superior pentru organizarea şi dezvoltarea sportului şcolar şi universitar, precum şi pentru formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a instructorilor sportivi;
f) iniţiază măsurile necesare pentru prevenirea violenţei la manifestările sportive organizate în raza lor teritorială, precum şi a dopajului în sport;
g) sprijină cu mijloace materiale şi financiare practicarea sportului pentru toţi;
h) îndrumă şi controlează, din punct de vedere tehnico-metodic şi de specialitate, structurile sportive din judeţ;
i) supraveghează menţinerea destinaţiei bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a celor care au aparţinut domeniului public şi au intrat în circuitul privat.
#B
(2) Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite prin regulamentele aprobate de Ministerul Tineretului şi Sportului şi prin acte normative specifice domeniului lor de activitate.

#M9
CAP. 3
Comitetul Olimpic Român

#M9
ART. 20^1
(1) Comitetul Olimpic Român este o asociaţie de interes naţional care se organizează şi funcţionează în baza statutului propriu, elaborat în conformitate cu prevederile Chartei Olimpice şi ale prezentei legi.
(2) Comitetul Olimpic Român este persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, autonomă, nonprofit, neguvernamentală, apolitică şi fără scop lucrativ.
(3) Dobândirea personalităţii juridice se face în condiţiile legii.
(4) Comitetul Olimpic Român deţine competenţa exclusivă pentru reprezentarea ţării la Jocurile Olimpice şi la celelalte programe organizate sub egida Comitetului Internaţional Olimpic sau a asociaţiilor olimpice continentale. Comitetul Olimpic Român este unicul deţinător pe teritoriul României al drepturilor de folosire a însemnelor şi a tuturor simbolurilor olimpice specificate în statutul propriu, în Charta Olimpică şi în alte documente normative ale mişcării olimpice.
(5) Persoanele fizice sau juridice de pe teritoriul României nu pot folosi însemnele Comitetului Internaţional Olimpic, însemnele şi emblema Comitetului Olimpic Român şi alte drepturi de proprietate intelectuală olimpice decât cu acordul Comitetului Olimpic Român.
(6) Comitetul Olimpic Român organizează şi coordonează activitatea Academiei Olimpice Române, unitate aflată în subordinea sa, fără personalitate juridică, cu atribuţii în dezvoltarea şi promovarea principiilor fundamentale ale olimpismului.
#M9
ART. 20^2
(1) Pentru realizarea obiectului său de activitate, Comitetul Olimpic Român colaborează cu instituţii guvernamentale şi neguvernamentale, asociaţii şi organizaţii de drept public sau privat.
(2) Comitetul Olimpic Român susţine financiar, pe bază de contracte de finanţare, activitatea centrelor naţionale de pregătire a juniorilor. Federaţiile sportive naţionale conduc, organizează şi coordonează activitatea acestor centre. Agenţia Naţională pentru Sport, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale colaborează şi sprijină activitatea centrelor olimpice naţionale de pregătire a juniorilor.
(3) Sursele de finanţare ale Comitetului Olimpic Român pot fi:
a) sume de la bugetul de stat;
b) venituri proprii;
c) alte surse.
(4) Nivelul alocaţiilor bugetare, precum şi categoriile de cheltuieli ce urmează a fi finanţate din acestea se aprobă prin legile bugetare anuale.
(5) Comitetul Olimpic Român poate beneficia cu prioritate de sprijin financiar guvernamental pentru îndeplinirea programelor olimpice.
(6) Comitetul Olimpic Român poate deţine în proprietate, concesiune sau folosinţă imobile, baze şi instalaţii sportive de interes naţional.
(7) Acţiunile în justiţie pentru valorificarea drepturilor de orice natură ale Comitetului Olimpic Român sunt scutite de taxă de timbru.

#B
TITLUL IV
Structurile sportive

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 21
(1) În sensul prezentei legi, sunt considerate structuri sportive:
a) asociaţiile sportive;
#M9
b) cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societăţi comerciale, unităţile de învăţământ cu program sau profil sportiv, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor;
#B
c) asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport;
d) ligile profesioniste;
e) federaţiile sportive naţionale;
#M9
f) Automobil Clubul Român, pentru activitatea de automobilism sportiv şi karting sportiv;
g) alte organizaţii sportive naţionale.
#B
(2) Dreptul la libera asociere, în scopul constituirii unei structuri sportive, este un drept al persoanei fizice sau juridice.
(3) Ministerul Tineretului şi Sportului organizează, în condiţiile stabilite prin prezenta lege, evidenţa structurilor sportive prin Registrul sportiv, atribuind fiecărei structuri înscrise un număr de identificare şi Certificatul de identitate sportivă.
#M9
ART. 22
(1) În sensul prezentei legi, structurile sportive sunt asociaţii de drept privat sau instituţii de drept public, constituite sau înfiinţate, după caz, în scopul organizării şi administrării unei activităţi sportive şi care au drept obiectiv promovarea uneia sau mai multor discipline sportive, practicarea acestora de către membrii lor şi participarea la activităţile şi competiţiile sportive.
#B
(2) Pentru scopurile şi în condiţiile stabilite prin lege pot funcţiona cluburi sportive, persoane juridice de drept public organizate în subordinea organelor administraţiei publice centrale sau locale.
ART. 23
Toate structurile sportive, indiferent de scopul lor specific şi de forma juridică, se înscriu în Registrul sportiv. Procedurile de înregistrare şi de atribuire a Certificatului de identitate sportivă şi a numărului de identificare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
ART. 24
(1) Recunoaşterea unei structuri sportive, în sensul prezentei legi, se dovedeşte prin Certificatul de identitate sportivă, eliberat în condiţiile prezentei legi.
(2) Structurile sportive oficial recunoscute se pot afilia după cum urmează:
a) la asociaţiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, constituite potrivit prevederilor art. 34, pentru participarea la competiţiile oficiale locale;
b) la federaţia sportivă naţională corespunzătoare, constituită potrivit prevederilor art. 35 – 41, pentru participarea la competiţiile oficiale naţionale sau internaţionale.

CAP. 2
Asociaţiile sportive

ART. 25
(1) Asociaţiile sportive sunt structuri sportive fără personalitate juridică. Asociaţiile sportive fără personalitate juridică se pot constitui ca societăţi civile particulare, potrivit legislaţiei în vigoare. Constituirea unei asociaţii sportive fără personalitate juridică dă dreptul acesteia la obţinerea unui certificat de identitate sportivă, precum şi la afilierea la asociaţia judeţeană, pe ramura de sport corespunzătoare, în vederea participării la competiţiile sportive oficiale locale.
(2) Asociaţii sportive se pot constitui şi în cadrul instituţiilor publice sau private, ca unităţi fără personalitate juridică.
(3) În cadrul instituţiilor publice sau private se poate constitui o singură asociaţie sportivă ca unitate fără personalitate juridică.

CAP. 3
Cluburi sportive

ART. 26
(1) Cluburile sportive sunt structuri sportive cu personalitate juridică, constituite în condiţiile legii.
(2) Cluburile sportive pot fi:
a) persoane juridice de drept privat, structuri fără scop lucrativ sau societăţi comerciale sportive pe acţiuni;
b) persoane juridice de drept public.
ART. 27
Cluburile sportive de drept privat, fără scop lucrativ, sunt persoane juridice nonprofit, constituite, în condiţiile legii, ca structuri mono- sau polisportive.
#M9
ART. 28
(1) Cluburile sportive de drept privat au regim propriu de administrare şi de gestionare a bugetului şi a patrimoniului, aprobat de adunările generale ale acestora, în condiţiile legii.
#B
(2) Cluburile sportive se supun în fiecare an verificărilor financiare, potrivit legii.
(3) Pentru înstrăinarea bazelor sportive realizate pe terenuri concesionate în scopuri exclusiv sportive sau pentru schimbarea destinaţiei acestora este necesar acordul Ministerului Tineretului şi Sportului.
#M9
(4) *** Abrogat
(5) Dizolvarea unui club sportiv de drept privat se face în condiţiile legii.
#B
(6) Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare prevăzută de prezenta lege, vor respecta prevederile specifice din normele şi regulamentele federaţiilor naţionale şi, după caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectivă.
ART. 29
(1) Cluburile sportive de drept public sunt persoane juridice, înfiinţate ca instituţii publice în subordinea organelor administraţiei de stat, şi au drept obiect de activitate performanţa, selecţia, pregătirea şi participarea la competiţii interne şi internaţionale.
#M9
(2) Cluburile sportive de drept public mono- sau polisportive se organizează şi funcţionează după regulamente proprii, elaborate conform legii.
#B
ART. 30
Cluburile sportive de drept public pot primi spre administrare sau în folosinţă gratuită imobilele care deservesc activitatea sportivă, baze şi instalaţii sportive. Bazele şi instalaţiile sportive primite spre administrare şi folosinţă sunt considerate patrimoniu sportiv şi nu îşi vor schimba destinaţia sportivă fără aprobarea Ministerului Tineretului şi Sportului.
#M9
ART. 31
(1) Cluburile sportive profesioniste sunt structuri sportive organizate ca asociaţii fără scop patrimonial sau societăţi comerciale sportive pe acţiuni, care au obţinut licenţa din partea federaţiei sportive naţionale, emisă în conformitate cu statutele şi regulamentele federaţiilor internaţionale pe ramura de sport.
#M20
(2) Cluburile sportive profesioniste se organizează pentru una sau mai multe ramuri sportive.
#M9
(3) Cluburilor sportive profesioniste, organizate ca asociaţii fără scop patrimonial, li se aplică regimul juridic al acestui tip de asociaţii, iar cluburilor sportive profesioniste, organizate ca societăţi sportive comerciale pe acţiuni, li se aplică regimul juridic al societăţilor comerciale, cu particularităţile din prezenta lege.
(4) *** Abrogat
#M9
ART. 32
(1) Capitalul social iniţial al cluburilor sportive profesioniste se constituie în condiţiile legii.
(2) *** Abrogat
(3) *** Abrogat
(4) Reorganizarea cluburilor sportive se face potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi.
#B
(5) Pot fi acţionari ai societăţilor comerciale pe acţiuni persoane fizice şi juridice române, precum şi persoane fizice şi juridice străine. Participarea persoanelor fizice şi juridice străine la capitalul social al cluburilor sportive profesioniste nu va depăşi 49% din totalul acţiunilor.
(6) Nici o persoană fizică sau juridică dintre cele menţionate la alin. (5) nu poate deţine acţiuni din capitalul social, în mod simultan, la două sau mai multe societăţi comerciale sportive pe acţiuni de la aceeaşi ramură de sport.
(7) Statutul societăţilor comerciale sportive pe acţiuni nu va putea cuprinde nici o altă limitare pentru libera transmitere a acţiunilor.
ART. 33
Înstrăinarea bazelor sportive sau a instalaţiilor destinate practicării sportului, aflate în proprietatea societăţii comerciale sportive pe acţiuni, se face în condiţiile legii, fără schimbarea destinaţiei sportive.

CAP. 4
Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport

#M9
ART. 34
(1) Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport sunt persoane juridice de drept privat, având drept scop organizarea activităţii în ramura de sport respectivă la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureşti, cu respectarea statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale.
#B
(2) Asociaţiile judeţene “Sportul pentru toţi” şi “Sportul pentru persoanele cu handicap” se constituie prin asocierea persoanelor fizice şi juridice cu activitate în aceste domenii din fiecare judeţ.
(3) Dobândirea personalităţii juridice se face în condiţiile legii, ca organizaţie-asociaţie fără scop lucrativ.
(4) Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport sunt constituite din secţiile asociaţiilor şi cluburilor sportive cuprinse în sistemul competiţional judeţean, afiliate şi recunoscute de acestea.
(5) Obiectivele, drepturile şi îndatoririle asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport decurg din statutele şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale corespunzătoare, precum şi din puterea delegată de către acestea.
(6) La nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, se poate constitui, pentru o ramură de sport, o singură asociaţie judeţeană.
(7) Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, recunosc şi sprijină asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport, care funcţionează în raza lor teritorială.

CAP. 5
Federaţiile sportive naţionale

ART. 35
(1) Federaţiile sportive naţionale sunt structuri sportive de interes naţional, constituite prin asocierea cluburilor sportive şi asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport.
(2) Potrivit prezentei legi federaţiile sportive naţionale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice şi fără scop lucrativ.
(3) Dobândirea personalităţii juridice se face în condiţiile legii.
ART. 36
(1) Federaţiile sportive naţionale se vor constitui numai cu avizul expres al Ministerului Tineretului şi Sportului.
(2) Pentru o ramură de sport se poate constitui, în condiţiile legii, o singură federaţie sportivă naţională.
#M15
(3) Prin excepţie, se pot constitui Federaţia sportivă naţională “Sportul pentru toţi” şi Comitetul Naţional Paralimpic, pentru persoanele cu dizabilităţi, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, având ca membri persoane fizice şi persoane juridice cu activitate specifică în domeniu.
#B
(4) Modificarea statutelor sau a actelor constitutive ale federaţiilor sportive naţionale este supusă procedurilor prevăzute de lege, după ce s-a obţinut avizul expres al Ministerului Tineretului şi Sportului.
(5) Federaţiile sportive naţionale se organizează şi funcţionează în baza statutului propriu elaborat în conformitate cu prevederile prezentei legi şi cu statutele federaţiilor internaţionale corespondente.
(6) Înfiinţarea federaţiilor sportive naţionale sau modificarea statutelor şi a actelor constitutive ale acestora, fără respectarea dispoziţiilor alin. (1) şi (4), este nulă de drept.
ART. 37
(1) Federaţiile sportive naţionale au următoarele atribuţii principale:
a) elaborează strategia naţională de dezvoltare a ramurii de sport şi controlează aplicarea acesteia de către membrii afiliaţi;
#M9
b) organizează, conduc, controlează şi supraveghează activităţile şi competiţiile sportive oficiale la nivel naţional, în baza statutelor şi regulamentelor adoptate;
#B
c) organizează şi coordonează întreaga activitate a arbitrilor pe ramuri de sport, privind formarea, perfecţionarea continuă, clasificarea şi promovarea acestora, pe baza unui regulament propriu de funcţionare;
d) elaborează şi realizează planurile de pregătire şi de participare a sportivilor de performanţă români din cadrul reprezentativelor naţionale la competiţiile internaţionale;
e) exercită puterea disciplinară în termenii prevăzuţi de prezenta lege şi potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;
f) organizează sau tutelează competiţiile oficiale cu caracter internaţional care au loc pe teritoriul României, cu avizul Ministerului Tineretului şi Sportului;
g) colaborează cu Ministerul Tineretului şi Sportului, cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi/sau cu instituţiile din structurile acestora pentru formarea şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul sportului;
#M9
h) promovează măsurile de prevenire şi control al folosirii substanţelor interzise şi al metodelor neregulamentare, destinate să mărească în mod artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele competiţiilor organizate direct la nivel naţional, în concordanţă cu reglementările federaţiilor internaţionale, ale Comitetului Internaţional Olimpic şi ale Agenţiei Mondiale Antidoping. Orice alte măsuri ce contravin reglementărilor mai sus menţionate sunt nule de drept;
#B
i) întreprind măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei, precum şi pentru promovarea spiritului de fair-play şi a toleranţei în activitatea sportivă.
(2) Federaţiile sportive naţionale asigură reprezentarea României în competiţiile sportive şi în organismele internaţionale la care sunt afiliate.
ART. 38
(1) Federaţiile sportive naţionale se înscriu în Registrul sportiv, pentru obţinerea Certificatului de identitate sportivă.
(2) Federaţiile sportive naţionale se pot afilia la federaţiile sportive internaţionale, la alte foruri europene sau mondiale, pe baza avizului dat de Ministerul Tineretului şi Sportului.
ART. 39
(1) Federaţiile sportive naţionale au organisme proprii de administrare şi gestionare a bugetului şi patrimoniului, constituite conform legii, precum şi propriilor statute şi regulamente.
(2) Federaţiile sportive naţionale se supun verificărilor financiare, potrivit legii şi statutelor proprii.
(3) Federaţiile sportive naţionale dispun de bunurile aflate în proprietatea lor, pot încheia contracte de împrumut şi pot elibera titluri de credit, cu condiţia ca aceste acte juridice să fie încheiate pentru realizarea obiectului de activitate.
(4) Federaţiile sportive naţionale pot greva sau înstrăina bunurile mobile sau imobile, finanţate total sau parţial din fonduri publice, prin programe, sau pot schimba destinaţia acestora numai cu aprobarea Ministerului Tineretului şi Sportului.
ART. 40
În cazul dizolvării unei federaţii sportive naţionale lichidarea patrimoniului se face potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
#M15
ART. 41
Federaţia sportivă naţională “Sportul pentru toţi” şi Comitetul Naţional Paralimpic beneficiază de drepturile şi de obligaţiile federaţiilor sportive naţionale şi îşi desfăşoară activitatea pe bază de programe naţionale, finanţate prioritar de la Guvern.

#B
CAP. 6
Ligile profesioniste

ART. 42
(1) Ligile profesioniste sunt structuri sportive constituite prin asocierea cluburilor sportive profesioniste pe ramuri de sport.
(2) Potrivit prezentei legi ligile profesioniste sunt persoane juridice de drept privat, autonome, neguvernamentale, apolitice şi fără scop lucrativ.
(3) Dobândirea personalităţii juridice se face în condiţiile legii.
(4) Ligile profesioniste, ca structuri sportive subordonate federaţiilor sportive naţionale, îşi desfăşoară activitatea în baza statutelor şi regulamentelor proprii.
#M9
(5) Statutele ligilor profesioniste se aprobă de adunările generale şi se avizează în mod obligatoriu de federaţiile sportive naţionale şi de Agenţia Naţională pentru Sport.
#B
(6) Înfiinţarea ligilor profesioniste ca structuri sportive şi dobândirea personalităţii juridice se fac în condiţiile legii, în baza acordului federaţiei sportive naţionale corespunzătoare şi a avizului obligatoriu al Ministerului Tineretului şi Sportului.
(7) Pentru o ramură de sport se poate constitui o singură ligă naţională profesionistă. Prin excepţie, se pot înfiinţa ligi profesioniste, pe niveluri competiţionale, în cadrul aceleiaşi ramuri de sport.
(8) Înfiinţarea de ligi profesioniste sau modificarea statutelor şi a actelor constitutive ale acestora, fără respectarea prevederilor alineatelor precedente, este nulă de drept.
(9) Ligile profesioniste au următoarele atribuţii:
a) organizează competiţia oficială profesionistă în ramura de sport respectivă şi la nivelul stabilit de federaţia sportivă naţională;
b) controlează şi exercită puterea disciplinară asupra membrilor, în limitele stabilite de prezenta lege şi de federaţia sportivă naţională corespunzătoare;
c) negociază şi încheie contractele colective de muncă, conform legii;
d) alte atribuţii acordate de federaţiile sportive naţionale corespunzătoare, în sensul lit. a).

#M9
CAP. 7 *** Abrogat

#M9
ART. 43 *** Abrogat

#B
CAP. 8
Dispoziţii comune

#M9
ART. 44 *** Abrogat
#M9
ART. 45
(1) Structurile sportive şi Comitetul Olimpic Român deţin exclusivitatea:
#B
a) dreptului asupra imaginii de grup sau individuale, statică şi în mişcare a sportivilor lor în echipament de concurs şi de reprezentare, când participă la competiţii în numele respectivei structuri;
#M9
b) dreptului de folosinţă asupra siglei/emblemei proprii, precum şi asupra denumirii competiţiei pe care o organizează;
c) drepturilor de reclamă, publicitate şi de transmisie radio şi televiziune la competiţiile pe care le organizează sau la care participă, după caz.
(2) *** Abrogat
#M9
ART. 45^1
Drepturile prevăzute la art. 45 alin. (1) pot fi cesionate, cu excepţia drepturilor federative ale sportivilor, care pot fi cesionate exclusiv la o altă structură sportivă.

#B
TITLUL V
Autoritatea disciplinară

ART. 46
(1) Autoritatea disciplinară în sport se exercită deplin şi legitim potrivit:
a) competenţelor date de lege pentru exercitarea dreptului de supraveghere şi control al structurilor sportive de către organul administraţiei publice centrale de specialitate pentru sport;
b) statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale, asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, ligilor profesioniste şi Comitetului Olimpic Român.
(2) Puterea disciplinară dă titularilor legitimi, enumeraţi la alin. (1) lit. b), facultatea de a investiga şi, după caz, de a sancţiona persoanele şi instituţiile în culpă.
ART. 47
Modalitatea de exercitare a autorităţii disciplinare se realizează prin:
a) un sistem coerent de sancţiuni, corespunzător domeniilor respective, gradat, în funcţie de gravitatea faptelor;
b) diferenţierea graduală a faptelor, aplicarea sancţiunilor, excluderea posibilităţii dublei sancţiuni pentru aceeaşi faptă, excluderea retroactivităţii în aplicarea sancţiunilor şi interdicţia de a da sancţiuni pentru fapte săvârşite anterior momentului comiterii faptei în cauză;
c) cauze sau împrejurări care scutesc, atenuează sau agravează răspunderea făptuitorului şi cerinţele pentru stingerea sau suspendarea sancţiunii;
d) competenţele privind cercetarea faptei, determinarea şi aplicarea sancţiunii;
e) garantarea dreptului la apărare, stabilind căile de atac împotriva sancţiunilor aplicate.
#M9
ART. 48
(1) Revocarea recunoaşterii funcţionării oricărei structuri sportive este de competenţa Agenţiei Naţionale pentru Sport şi se va produce în următoarele cazuri:
#B
a) scopul sau obiectul de activitate al structurii sportive respective a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) structura sportivă, fără a fi autorizată, urmăreşte un alt scop decât cel pentru care s-a constituit şi pe care l-a declarat;
c) deciziile adunării generale sunt luate cu încălcarea dispoziţiilor statutare, actelor constitutive şi ale legii;
d) revocarea de drept a recunoaşterii funcţionării, ca urmare a dizolvării şi lichidării unei structuri sportive.
(2) Revocarea recunoaşterii funcţionării unei structuri sportive se face prin ordin al ministrului tineretului şi sportului, pe baza constatărilor rezultate din supravegherea şi controlul organelor enunţate la art. 46 şi are ca efect, după caz, suspendarea temporară a Certificatului de identitate sportivă sau radierea din Registrul sportiv a structurii sportive respective.
(3) Împotriva ordinului de revocare a recunoaşterii funcţionării unei structuri sportive, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (1) lit. d), cel care se consideră nedreptăţit se poate adresa instanţei de judecată în termen de 30 de zile.
(4) De la data declanşării acţiunii de atac menţionate la alin. (3) şi până la pronunţarea hotărârii definitive a instanţei de judecată ordinul de suspendare temporară a Certificatului de identitate sportivă sau de revocare a structurii sportive în cauză se suspendă.
(5) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) Ministerul Tineretului şi Sportului sesizează instanţa competentă, în vederea pierderii personalităţii juridice a structurii sportive.

TITLUL VI
Supraveghere şi control

ART. 49
(1) Ministerul Tineretului şi Sportului exercită supravegherea şi controlul tuturor structurilor sportive, potrivit prevederilor prezentei legi şi regulamentului de aplicare a acesteia.
(2) Prin delegare, acţiunea de supraveghere şi control se poate exercita şi de:
a) direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru asociaţiile şi cluburile sportive din zona teritorială;
b) federaţiile sportive naţionale, pentru cluburile sportive, asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, ligile profesioniste şi cluburile sportive profesioniste din ramura de sport respectivă.
ART. 50
În înţelesul prezentei legi, supravegherea şi controlul nu pot substitui controlul propriu instituit de federaţiile sportive naţionale, asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, precum şi de asociaţiile şi cluburile sportive, ligile profesioniste şi cluburile sportive profesioniste, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii.

TITLUL VII
Cercetarea ştiinţifică în domeniul educaţiei fizice şi sportului

ART. 51
Cercetarea ştiinţifică în domeniul educaţiei fizice şi sportului urmăreşte:
a) ameliorarea programelor de educaţie fizică şi mărirea eficienţei sociale a sportului pentru toţi;
b) ridicarea nivelului performanţei sportive prin mijloacele specifice cercetării;
c) fundamentarea metodico-ştiinţifică şi medico-biologică a selecţiei, antrenamentului şi participării sportivilor la competiţii;
d) valorificarea rezultatelor cercetării în educaţie fizică şi sport, în folosul tuturor categoriilor populaţiei.
ART. 52
(1) Programele de cercetare ştiinţifică pentru educaţie fizică şi sport, de interes naţional, se includ în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare.
(2) Finanţarea şi atribuirea programelor de cercetare ştiinţifică pentru educaţie fizică şi sport se fac în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(3) Ministerul Educaţiei Naţionale şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale pot iniţia şi susţine programe de cercetare ştiinţifică în educaţie fizică şi sport, atribuite în condiţiile legii.
ART. 53
(1) Pentru asigurarea cadrului profesional de dezvoltare a cercetării şi asistenţei ştiinţifice pentru educaţie fizică şi sport se înfiinţează Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport ca instituţie publică, în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului. Activitatea Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport este finanţată din venituri extrabugetare şi din alocaţii acordate de la bugetul de stat pentru realizarea unor programe proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului.
(2) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport se stabilesc prin hotărâre a Guvernului*).
#CIN
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 628/2001 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport.

#B
TITLUL VIII
Controlul şi asistenţa medicală în domeniul educaţiei fizice şi sportului

ART. 54
Controlul şi asistenţa medicală în activităţi de educaţie fizică şi sport sunt obligatorii.
ART. 55
(1) Practicarea exerciţiilor fizice în forme organizate se realizează numai cu aviz medical.
(2) Pentru a participa la antrenamente şi competiţii sportivii legitimaţi trebuie să efectueze controlul medical periodic şi ori de câte ori este nevoie la unităţile de medicină sportivă.
(3) Participarea sportivilor legitimaţi la antrenamente şi/sau înscrierea lor la competiţiile sportive sunt condiţionate de existenţa avizului medical favorabil, eliberat numai de unităţile de medicină sportivă.
#M15
(4) Organizatorul competiţiilor sportive oficiale pe ramuri de sport are obligaţia să asigure, în timpul competiţiei, cel puţin o echipă de prim ajutor calificat, care utilizează ambulanţe tip B, conform standardelor şi normelor naţionale şi europene în vigoare. Cheltuielile prezenţei echipei de prim ajutor calificat vor fi suportate de către organizatori.
#B
ART. 56
(1) Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, elaborează normele privind acordarea avizului medical necesar elevilor şi studenţilor în vederea participării la lecţiile de educaţie fizică.
(2) Ministerul Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, elaborează normele tehnice privind:
a) controlul medical al sportivilor;
b) asistenţa medico-sportivă în complexurile sportive naţionale, precum şi în cantonamentele loturilor naţionale şi olimpice;
c) asistenţa medicală la bazele sportive în timpul desfăşurării antrenamentelor şi competiţiilor.
ART. 57
(1) Controlul şi asistenţa medicală de specialitate pentru persoanele care participă la activităţile sportive menţionate la art. 55 alin. (1) şi (2) se acordă conform normelor tehnice elaborate de Ministerul Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii.
(2) Ministerul Sănătăţii realizează controlul şi asistenţa medicală a sportivilor prin:
a) Institutul Naţional de Medicină Sportivă, ca unitate medicală de asistenţă şi cercetare medico-sportivă, pentru loturile naţionale şi olimpice;
b) policlinicile judeţene de medicină sportivă, pentru toţi sportivii din raza lor teritorială;
c) cabinete medicale de specialitate, organizate în cadrul policlinicilor teritoriale, pentru sportivii din raza lor teritorială;
d) cabinete medicale de specialitate, organizate în cadrul complexurilor sportive naţionale şi al cluburilor sportive, la antrenamente şi competiţii.

TITLUL IX
Formarea şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul educaţiei fizice şi sportului

ART. 58
Predarea educaţiei fizice sau instruirea sportivă, în forme organizate, se asigură numai de persoane atestate în domeniu prin diplome sau certificate recunoscute, în condiţiile legii.
ART. 59
(1) Formarea licenţiaţilor în educaţie fizică şi sport, a profesorilor de educaţie fizică, a antrenorilor, a managerilor şi a kinetoterapeuţilor se realizează în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate sau autorizate în condiţiile legii.
(2) Antrenorii se pot forma şi în cadrul şcolilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate în condiţiile legii.
(3) Instructorii sportivi se formează în cadrul liceelor cu program sportiv, în condiţiile legii. Instructorii sportivi se pot forma şi prin cursuri organizate de direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de alte persoane juridice interesate, în condiţiile legii.
(4) Standardele de evaluare în domeniul educaţiei fizice şi sportului, în vederea acreditării sau autorizării unităţilor, instituţiilor de învăţământ, a cursurilor de pregătire şi perfecţionare profesională a adulţilor, se stabilesc de organismele abilitate prin lege, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului şi, după caz, cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
ART. 60
(1) Formarea continuă a specialiştilor cu studii superioare se face în condiţiile legii. Formarea continuă a antrenorilor se face prin cursuri de perfecţionare şi stagii de pregătire, organizate de federaţiile sportive naţionale împreună cu instituţiile de învăţământ superior acreditate sau autorizate în condiţiile legii.
(2) Sistemul de clasificare şi promovare a antrenorilor se stabileşte prin statutul antrenorului, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
ART. 61
(1) Absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, ai şcolilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate, pot obţine carnetul de antrenor pe baza licenţei, diplomei sau a certificatului de absolvire, după caz, care atestă specializarea în ramura de sport respectivă.
#M9
(2) Carnetul de antrenor se eliberează de către Agenţia Naţională pentru Sport şi conferă titularului drepturile şi obligaţiile prevăzute în statutul antrenorilor, statutele şi regulamentele federaţiilor.
#B
(3) Carnetul de antrenor atestă ocupaţia de antrenor, care se va exercita în condiţiile legii.
ART. 62
În activitatea de educaţie fizică şi sport, pe lângă profesorii cu diplomă de licenţă sau de absolvire, antrenorii, instructorii şi managerii din domeniu, pot funcţiona ca specialişti şi alte persoane calificate pentru asistenţă medicală, cercetare şi asistenţă ştiinţifică, organizare şi conducere tehnică, precum şi pentru alte ocupaţii complementare specificate în regulamentul de aplicare a prezentei legi.

TITLUL X
Protecţia socială a sportivilor de performanţă

ART. 63
Sportivii de performanţă beneficiază de drepturile de asigurare socială, de asistenţă socială, de asigurare socială de sănătate, precum şi de drepturile ce li se cuvin de la fondurile private de pensii, în condiţiile legii.
ART. 64
(1) Sportivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur, argint sau de bronz în probele individuale sau pe echipe din cadrul jocurilor olimpice sau o medalie de aur la campionatele mondiale şi europene de seniori – probe olimpice are dreptul, la cerere şi cu confirmarea Ministerului Tineretului şi Sportului, la o rentă viageră.
#M9
(1^1) Sportivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur la campionatele mondiale şi/sau campionatele europene de seniori, la o probă sportivă ce a fost inclusă cel puţin o dată în programul Jocurilor Olimpice are dreptul, la cerere, la o rentă viageră.
#B
(2) Renta viageră prevăzută la alin. (1) reprezintă echivalentul a 1,5 salarii medii brute pe economie.
(3) Pentru stabilirea rentei viagere se utilizează salariul mediu brut pe economie comunicat de Comisia Naţională pentru Statistică pentru luna anterioară celei în care se face plata drepturilor.
(4) Renta viageră se acordă începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care sportivul se retrage din activitate, dar nu mai devreme de data intrării în vigoare a prezentei legi.
(5) În funcţie de nivelul performanţei sportive, din renta viageră, calculată potrivit prevederilor alin. (2), drepturile lunare se acordă din 1,5 salarii medii brute pe economie, după cum urmează:
a) – 100% pentru prima medalie de aur obţinută la jocurile olimpice;
– 80% pentru prima medalie de argint obţinută la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele mondiale;
– 70% pentru prima medalie de bronz obţinută la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele europene;
#M19
b) 50% din valoarea indemnizaţiei corespunzătoare cuvenite potrivit lit. a) pentru următoarele medalii de aur şi argint obţinute la jocurile olimpice şi pentru medaliile de aur obţinute la campionatele mondiale sau campionatele europene.
(6) Pentru sportivii care cumulează titlul de campion sau vicecampion olimpic cu cel de campion mondial sau european ori titlul de campion mondial cu cel european renta viageră acordată pentru cea mai bună performanţă se cumulează cu cea pentru performanţă inferioară, potrivit nivelurilor prevăzute la alin. (5) lit. b).
#B
(7) Fondurile necesare pentru plata drepturilor prevăzute în prezentul articol se alocă de la bugetul de stat şi se plătesc de Ministerul Tineretului şi Sportului.
(8) Modalităţile de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului tineretului şi sportului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(9) Renta viageră prevăzută în prezentul articol se plăteşte lunar în lei şi nu este impozabilă.
(10) În perioada revenirii în activitate ca sportiv activ plata rentei viagere se suspendă.
#M9
ART. 65
(1) Sportivii legitimaţi care participă în competiţii incluse în calendarul intern sau internaţional sportiv sunt obligaţi, după caz, să posede asigurarea în caz de accidente, în ramura de sport în care sunt legitimaţi.
(2) Cluburile sportive pot încheia, pentru sportivii lor legitimaţi, contracte de asigurare pentru risc de accident sau de deces, intervenit în cadrul competiţiilor sportive sau al pregătirii în vederea participării la competiţii.
(3) Pe durata convocării sportivilor în loturile naţionale ale României, obligaţia plăţii primelor de asigurare revine federaţiilor sportive naţionale, cu excepţia situaţiilor în care regulamentele internaţionale au alte prevederi. Aceeaşi obligaţie revine Comitetului Olimpic Român pentru loturile care participă la Jocurile Olimpice sau la alte competiţii organizate sub egida Comitetului Internaţional Olimpic.
(4) Prima de asigurare care urmează a fi stipulată în contractul de asigurare se stabileşte în limita bugetului anual propriu al structurilor sportive şi al Comitetului Olimpic Român.
#B
ART. 66
Sportivii profesionişti, asociaţi în sindicate pe ramuri de sport, beneficiază şi de celelalte drepturi conferite de Legea nr. 54/1991*) cu privire la sindicate.
#CIN
*) Legea nr. 54/1991 a fost abrogată. A se vedea Legea nr. 62/2011, republicată.

#B
TITLUL XI
Finanţarea activităţii sportive

ART. 67
(1) Veniturile, indiferent de sursă, şi cheltuielile de orice natură ale oricărei structuri sportive sunt cuprinse într-un buget anual propriu.
(2) Administrarea bugetului anual de venituri şi cheltuieli se face astfel:
a) potrivit competenţelor stabilite în statutele şi regulamentele structurilor sportive de drept privat, pentru veniturile proprii;
b) potrivit condiţiilor stabilite prin contractele încheiate între părţi, pentru sumele acordate de organele administraţiei publice centrale şi locale, pentru finanţarea programelor structurilor sportive de drept privat fără scop lucrativ, de utilitate publică;
c) în condiţiile prevăzute de normele privind finanţele publice, pentru alocaţiile de la bugetul de stat şi bugetele locale, acordate de organele administraţiei publice centrale şi locale structurilor sportive de drept public, precum şi pentru veniturile proprii ale acestora.
#M9
(3) Bugetul anual cuprinde la partea de venituri, după caz:
a) venituri proprii;
b) sume de la bugetul de stat sau bugetele locale acordate de organele administraţiei publice centrale sau locale pentru finanţarea programelor sportive realizate de structuri sportive de drept privat, fără scop lucrativ, de utilitate publică;
c) alocaţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, repartizate structurilor sportive de drept public de organele administraţiei publice centrale şi locale;
d) alte surse.
(4) Bugetul anual al structurilor sportive se aprobă după cum urmează:
a) de adunările generale, pentru structurile sportive de drept privat;
b) de organele administraţiei publice centrale sau locale în subordinea cărora se află, pentru structurile sportive de drept public.
#B
(5) Structurile sportive fără scop lucrativ sunt scutite de impozite şi taxe locale.
(6) Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetului structurilor sportive de drept public se reportează în anul următor.
#M6
ART. 68 *** Abrogat
#M9
ART. 69
(1) Structurile sportive fără scop patrimonial şi Comitetul Olimpic Român, în condiţiile prezentei legi, pot beneficia de sume de la bugetul de stat şi de la bugetele locale pentru finanţarea de programe sportive. Aceste sume se asigură pe bază de contracte încheiate între structurile sportive respective şi organele administraţiei publice centrale sau locale, după caz.
#B
(2) Contractul va cuprinde prevederi cu privire la: obiectul şi volumul activităţilor specifice, parametrii sportivi de realizat, suma stabilită pentru finanţarea programelor, defalcată pe obiective, activităţi şi naturi de cheltuieli, obligaţiile şi responsabilităţile părţilor. Regimul de gestionare a sumelor astfel primite şi controlul financiar se fac în condiţiile legii.
(3) Prevederile contractului au putere deplină pentru cele două părţi, constituindu-se în norme cu caracter tehnic, financiar şi administrativ.
(4) Structurile sportive de drept public pot beneficia şi de alte surse de venituri, astfel:
a) cotizaţiile şi contribuţiile băneşti sau în natură ale simpatizanţilor;
b) donaţiile şi sumele sau bunurile primite prin sponsorizări;
c) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate;
d) veniturile pentru care se datorează impozite pe spectacole;
e) veniturile obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora;
f) indemnizaţiile obţinute din participarea la competiţiile şi demonstraţiile sportive;
g) indemnizaţiile obţinute din transferurile sportivilor.
(5) Veniturile obţinute din activităţile structurilor sportive de drept public se gestionează şi se utilizează la nivelul structurilor sportive respective, pentru realizarea scopului şi obiectului de activitate, fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea alocaţiilor de la bugetul de stat.
ART. 70
(1) Ministerul Tineretului şi Sportului îşi asigură sursele pentru finanţarea activităţilor sportive din:
a) alocaţii de la buget, stabilite de administraţia publică centrală şi locală;
b) venituri provenite din încasările Regiei Autonome “Loteria Naţională”, stabilite potrivit legii;
#M9
c) 1% din taxele şi accizele aplicate la nivel naţional pentru ţigarete, ţigări şi băuturi alcoolice;
#B
d) donaţii şi sponsorizări;
e) alte venituri, în condiţiile legii;
f) sumele rămase din exerciţiul financiar precedent.
#M16
g) *** Abrogată
#B
(2) Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, îşi asigură sursele pentru finanţarea activităţilor sportive de interes local din:
a) alocaţia bugetară anuală stabilită de administraţia publică centrală şi locală;
b) 30% din impozitele pe spectacolele sportive desfăşurate pe teritoriul judeţului respectiv;
c) 15% din valoarea de piaţă a bazelor sportive dezafectate sau cărora li s-a schimbat destinaţia, aflate în proprietatea structurilor sportive de drept privat de pe teritoriul judeţului respectiv;
#M7
c^1) veniturile obţinute din activităţi economice realizate în legătură cu scopul şi cu obiectul de activitate ale unităţilor de administrare a bazelor sportive;
#B
d) donaţii şi sponsorizări;
e) alte venituri, în condiţiile legii;
f) sumele rămase din exerciţiul financiar precedent;
#M9
g) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora.
#B
ART. 71
(1) Sursele de finanţare a federaţiilor sportive naţionale provin din:
a) sume destinate finanţării programelor sportive proprii şi înscrise în contractele încheiate cu organele administraţiei publice centrale sau locale, după caz;
b) venituri obţinute din activităţi economice realizate în legătură cu scopul şi obiectul de activitate ale acestora;
c) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit prevederilor statutelor şi regulamentelor proprii;
d) donaţii şi sponsorizări;
#M16
e) *** Abrogată
#M9
f) 10% din indemnizaţiile de transferuri interne şi internaţionale ale sportivilor, care se constituie în sursă de finanţare a activităţii sportive pentru copii şi juniori, inclusiv a celor din cluburile şcolare;
#B
g) alte venituri, în condiţiile legii;
h) sume rămase din exerciţiul financiar precedent;
#M9
i) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora.
#B
(2) Sursele de finanţare a cluburilor sportive provin din:
#M9
a) subvenţii de la bugetul de stat şi bugetele locale acordate cluburilor sportive de drept public de către organele administraţiei publice centrale şi/sau locale în subordinea cărora se află, precum şi de organele administraţiei publice locale din unitatea administrativ-teritorială respectivă;
#B
b) sume destinate finanţării programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat şi înscrise în contractele încheiate cu direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sau cu organele administraţiei publice locale, după caz;
c) venituri obţinute din activităţi economice realizate în legătură directă cu scopul şi obiectul de activitate ale acestora;
d) cotizaţii, contribuţii şi penalităţi aplicate membrilor săi, sportivilor, antrenorilor şi celorlalţi tehnicieni, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;
e) sume obţinute din transferurile sportivilor;
f) donaţii şi sponsorizări;
g) alte venituri, în condiţiile legii;
h) sume rămase din exerciţiul financiar precedent;
#M9
i) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora;
j) venituri obţinute din participarea la competiţiile şi demonstraţiile sportive.
#B
(3) Sursele de finanţare a asociaţiilor sportive fără personalitate juridică se asigură prin:
a) aportul membrilor;
b) repartizarea unor sume pentru activitatea sportivă din bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiilor sau unităţilor în cadrul cărora s-au constituit;
c) alte surse.
ART. 72
Sursele de finanţare a asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, se asigură din:
a) sume destinate finanţării programelor sportive proprii şi înscrise în contractele încheiate cu direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sau cu organe ale administraţiei publice locale, după caz;
b) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;
c) veniturile obţinute din activităţile economice realizate în legătură cu scopul şi obiectul de activitate ale acestora;
d) donaţii şi sponsorizări;
e) alte venituri, în condiţiile legii;
f) sume rămase din exerciţiul financiar precedent.
ART. 73
(1) Cluburile sportive profesioniste organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni realizează venituri proprii din activităţile prevăzute la art. 31 alin. (1).
(2) Gestionarea patrimoniului propriu şi exerciţiul financiar al cluburilor sportive profesioniste se conduc potrivit reglementărilor aplicabile pentru societăţile comerciale.
ART. 74
Sursele de finanţare a ligilor profesioniste, pe ramuri de sport, provin din:
a) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;
b) veniturile obţinute din activităţile realizate în legătură directă cu statutul şi obiectul de activitate ale acestora;
c) donaţii şi sponsorizări;
#M16
d) *** Abrogată
#B
e) 5% din încasările rezultate din vânzarea biletelor de intrare la competiţiile sportive oficiale organizate de ligă;
f) 2% din încasările rezultate din contractele încheiate de cluburile sportive profesioniste pentru reclamă, publicitate şi drepturi TV;
g) alte venituri, în condiţiile legii;
h) sume rămase din exerciţiul financiar precedent.
ART. 75
Sursele de finanţare a Comitetului Olimpic Român se constituie din:
#M9
a) sume de la bugetul de stat;
#B
b) timbrul olimpic, reprezentând 10% din valoarea tuturor biletelor de acces la manifestările sportive;
c) venituri provenite din încasările Regiei Autonome “Loteria Naţională”, stabilite potrivit legii;
d) donaţii şi legate;
e) sponsorizări;
#M9
f) venituri realizate din acordarea dreptului de folosinţă a emblemei Comitetului Olimpic Român şi a altor drepturi de proprietate intelectuală olimpice;
#B
g) contribuţii din partea Comitetului Internaţional Olimpic şi a Solidarităţii Olimpice;
h) venituri din organizarea şi exploatarea pronosticurilor şi pariurilor sportive, în condiţiile legii;
i) alte venituri, conform legislaţiei în vigoare;
j) sume rămase din exerciţiul financiar precedent;
k) o pătrime din sumele realizate potrivit art. 70 alin. (1) lit. c).
#M14
ART. 76 *** Abrogat
#M3
ART. 77 *** Abrogat

#B
TITLUL XII
Baza materială pentru activitatea sportivă

ART. 78
(1) În sensul prezentei legi baza materială sportivă cuprinde totalitatea terenurilor şi spaţiilor, precum şi amenajările, instalaţiile şi construcţiile care sunt destinate organizării şi desfăşurării activităţii de educaţie fizică şi sport.
(2) Bunurile menţionate la alin. (1) aparţin, după caz, proprietăţii publice sau private.
#M9
(3) Bazele sportive din domeniul public şi privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv din sectorul privat, omologate, se înscriu obligatoriu în Registrul bazelor sportive, conform unei metodologii aprobate prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Sport.
#M9
ART. 78^1
Autorităţile administraţiei publice şi societăţile comerciale care au dobândit sau deţin baze şi/sau instalaţii sportive sunt obligate să păstreze destinaţia acestora şi să le menţină în stare de funcţionare.
#M9
ART. 79
(1) Schimbarea destinaţiei sau desfiinţarea unor baze sportive aparţinând domeniului public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale se va putea face numai prin hotărâre a Guvernului şi cu construirea prealabilă a altor baze sportive similare celor desfiinţate.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi societăţilor comerciale care deţin active patrimoniale destinate activităţii sportive ce au aparţinut statului.
#B
ART. 80
(1) Baza materială pentru activitatea sportivă, aflată în patrimoniul statului şi în folosinţa fostului Consiliu Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport la data de 22 decembrie 1989, se reintegrează în patrimoniul succesorului în drepturi, Ministerul Tineretului şi Sportului.
(2) Predarea-preluarea se face pe bază de protocol. Justa despăgubire se acordă, după caz, de Guvern. În acelaşi timp se reintegrează fără plată şi imobilele care, conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, cu modificările şi completările ulterioare, au trecut în patrimoniul unor societăţi comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe bază de protocol.
#M21
(3) Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate în patrimoniul Ministerului Tineretului şi Sportului, se face pe bază de contract încheiat în condiţiile legii, cu revizuirea anuală a acestuia, numai în conformitate cu metodologia stabilită prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.
(4) Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, în condiţiile alin. (3) se face cu prioritate pentru activităţi sportive.
#M9
(5) Deţinătorii de bunuri prevăzute la alin. (1) şi (2), care urmează să fie reintegrate în patrimoniul Agenţiei Naţionale pentru Sport, sunt obligaţi să pună la dispoziţie împuterniciţilor acesteia toate documentele care atestă proprietatea, evidenţele contabile, precum şi documentele necesare, în vederea înregistrării. Agenţia Naţională pentru Sport, prin împuterniciţii săi, va acţiona în justiţie persoanele juridice sau fizice care refuză semnarea protocoalelor şi predarea documentelor de proprietate. Aceste acţiuni sunt scutite de taxă de timbru.
(6) Intabularea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând bazei materiale sportive se face cu scutirea de plata taxelor prevăzute de lege. De asemenea, sunt scutite de taxă de timbru şi cererile de chemare în judecată privind acţiuni în prestaţie tabulară, radiere, anulare sau modificare a înscrierilor din cartea funciară înaintate de instituţiile sau persoanele prevăzute la alin. (5).
#B
(7) Acţiunile în justiţie formulate de Ministerul Tineretului şi Sportului şi de direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2) sunt scutite de taxă de timbru.
(8) În condiţiile alin. (7) şi alte organe ale administraţiei publice centrale şi locale pot face reintegrarea bazei materiale proprii pentru activitate sportivă.
#M7
(9) Ministerul Tineretului şi Sportului administrează baza materială proprie prin complexurile sportive naţionale şi cluburile sportive din subordinea sa, precum şi prin unităţile de administrare a bazelor sportive din subordinea direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în condiţiile legii.
#B
(10) Complexurile sportive naţionale sunt persoane juridice, înfiinţate prin hotărâre a Guvernului ca instituţii publice în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului. Obiectul de activitate al acestora îl constituie administrarea bazei materiale destinate cu prioritate pregătirii loturilor naţionale şi olimpice, precum şi organizării competiţiilor sportive de nivel naţional şi internaţional. Complexurile sportive naţionale se organizează şi funcţionează pe baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.
#M7
(11) Unităţile de administrare a bazelor sportive din subordinea direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, funcţionează ca unităţi fără personalitate juridică, având ca obiect de activitate administrarea şi întreţinerea bazelor sportive de interes naţional, precum şi prestarea de servicii pentru activitatea sportivă şi de tineret.
(12) Sursele de finanţare a complexurilor sportive naţionale provin din:
a) subvenţii de la bugetul de stat;
b) venituri obţinute din activităţi economice realizate în legătură cu scopul şi cu obiectul de activitate ale acestora;
c) donaţii şi sponsorizări;
d) alte venituri, în condiţiile legii;
e) sume rămase din venituri extrabugetare din exerciţiul financiar precedent;
#M9
f) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora.
#B
(13) Veniturile obţinute din activitatea complexurilor sportive naţionale şi a unităţilor judeţene de administrare a bazelor sportive se gestionează şi se utilizează integral la nivelul unităţilor respective, pentru realizarea scopului şi obiectului de activitate, fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea alocaţiilor de la bugetul de stat.
#M9
(14) Comitetul Olimpic Român şi federaţiile sportive naţionale, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, pot primi în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri imobile din patrimoniul statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.
(15) Patrimoniul din domeniul public al statului, aflat, la data intrării în vigoare a prezentei legi, în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Sport, poate fi transferat în domeniul public al comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor, după caz, în condiţiile legii.
#B
ART. 81
(1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să includă în planurile de urbanism şi amenajare rurală suprafeţe de teren pentru construirea de baze sportive destinate educaţiei fizice şi sportului comunitar.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale pot contribui la întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea sportivă, în condiţiile legii.
ART. 82
Ministerul Tineretului şi Sportului, Comitetul Olimpic Român, federaţiile sportive naţionale şi cluburile sportive care deţin bazele sportive nautice au dreptul de folosinţă gratuită şi prioritară a luciului de apă pentru activitatea de pregătire şi competiţională.
ART. 83
Regimul de gestionare şi administrare a bunurilor mobile şi imobile, achiziţionate ca urmare a derulării unor programe sportive, se reglementează pe baza contractului încheiat între părţi.
#M9
ART. 83^1
Deţinătorii cu orice titlu ai bazei materiale sportive pot efectua cheltuieli privind contracte de asigurare a acesteia.
#M9
ART. 83^2
Deţinătorii cu orice titlu ai bazei materiale sportive evidenţiate în patrimoniul Agenţiei Naţionale pentru Sport au obligaţia obţinerii anuale a autorizaţiilor de funcţionare, conform prevederilor legale, şi sunt scutiţi de plata tuturor taxelor necesare obţinerii acestor autorizaţii.

#B
TITLUL XIII
Prevenirea violenţei în sport şi lupta împotriva dopajului

ART. 84
(1) Activitatea sportivă în România se organizează pornindu-se de la principiul asigurării unui climat civilizat, de fair-play şi sportivitate în toate locurile în care se desfăşoară astfel de acţiuni.
(2) Modalităţile concrete de acţiune în acest domeniu, pe plan naţional şi local, se stabilesc avându-se în vedere prevederile Convenţiei europene privind violenţa şi ieşirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, în special la meciurile de fotbal.
ART. 85
(1) Se înfiinţează Comisia Naţională de Acţiune împotriva Violenţei în Sport, ca organism de reglementare, control şi supraveghere, format din reprezentanţi ai administraţiei publice centrale, reprezentanţi ai federaţiilor sportive naţionale, reprezentanţi ai ligilor profesioniste şi reprezentanţi ai direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
(2) Comisia Naţională de Acţiune împotriva Violenţei în Sport are, în principal, următoarele atribuţii:
a) stabileşte normele obligatorii privind organizarea spectacolelor şi manifestărilor sportive şi de prevenire a violenţei cu ocazia desfăşurării acestora;
b) supraveghează şi controlează modul în care normele obligatorii sunt respectate şi aplicate de organizatorii de spectacole sportive şi de administratorii de baze sportive în cadrul cărora se desfăşoară aceste spectacole;
c) stabileşte şi aplică sancţiuni, altele decât cele cuprinse în statutele şi în regulamentele structurilor sportive;
d) ia măsuri pentru prevenirea violenţei fizice exercitate în timpul pregătirii sportivilor.
(3) Organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Acţiune Împotriva Violenţei în Sport se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Tineretului şi Sportului.
ART. 86
(1) Structurile sportive de orice nivel, sportivii şi tehnicienii îşi vor desfăşura activitatea pornind de la excluderea utilizării mijloacelor şi metodelor care sporesc în mod artificial performanţele sportive şi prejudiciază sănătatea sportivilor şi etica sportivă.
#M11
(2) Pentru punerea în aplicare a politicii şi acţiunilor cuprinse în Programul naţional antidoping se înfiinţează Agenţia Naţională Antidoping, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, coordonată de primul-ministru, prin Cancelaria Primului-Ministru, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.
#M9
(3) Agenţia Naţională Antidoping elaborează şi pune în aplicare Programul naţional antidoping, conform prevederilor Convenţiei antidoping a Consiliului Europei, Agenţiei Mondiale Antidoping şi Codului mondial antidoping. Programul naţional antidoping se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Sport.
(4) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Agenţiei Naţionale Antidoping se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(5) Normele tehnice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping şi sancţiunile care se aplică pe linie de sport persoanelor dovedite că sunt implicate în cazuri de dopaj sunt în conformitate cu reglementările federaţiilor sportive internaţionale, ale Comitetului Internaţional Olimpic şi ale Agenţiei Mondiale Antidoping.

#B
TITLUL XIV
Sancţiuni

ART. 87
Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.
ART. 88
Constituie contravenţie următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:
a) încălcarea dispoziţiilor art. 13 alin. (3), prin admiterea de către organizatori a participării la competiţiile sportive oficiale înscrise în calendarele federaţiilor sportive naţionale pe ramuri de sport;
b) participarea la activităţile sportive organizate a sportivilor care nu prezintă avizul medical, conform prevederilor art. 55;
c) prezentarea unor declaraţii sau documente inexacte în baza cărora s-a operat înscrierea la competiţii potrivit prevederilor lit. a) este sancţionabilă cu amendă, dacă, potrivit legii, fapta nu constituie infracţiune;
d) îngrădirea de către deţinătorii de baze sportive a accesului celor îndreptăţiţi să le utilizeze;
e) organizarea manifestărilor sportive fără a asigura condiţiile prevăzute prin regulamentul federaţiei sportive naţionale respective;
f) administrarea necorespunzătoare a bazelor şi a instalaţiilor sportive de către deţinătorii acestora sau de către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosinţă asupra lor, sancţionabilă cu amendă, potrivit legii, dacă fapta nu constituie infracţiune;
g) refuzul de a se supune controlului instituit prin prezenta lege sau de a prezenta avizele şi autorizaţiile de funcţionare;
h) neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum şi a solicitărilor legale ale Ministerului Tineretului şi Sportului;
#M9
i) neachitarea contravalorii timbrului olimpic către Comitetul Olimpic Român;
j) neînregistrarea bazelor sportive în Registrul bazelor sportive;
k) nerespectarea prevederilor art. 70 alin. (1) lit. g);
#M15
l) nerespectarea prevederilor art. 55 alin. (4).
#M9
ART. 88^1
În situaţii deosebite de încălcare a actelor constitutive, a statutelor, a actelor normative, Agenţia Naţională pentru Sport poate dispune convocarea adunării generale extraordinare pentru structurile de utilitate publică.
#M9
ART. 89
(1) Contravenţiile prevăzute la art. 88, săvârşite de persoanele fizice şi persoanele juridice, se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 600 lei la 3.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 300 lei la 1.500 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. a) – c);
#M15
b) cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 900 lei la 3.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. d) – f), i), j) şi l);
#M9
c) cu amendă de la 600 lei la 1.500 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 300 lei la 900 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. g) şi h);
d) cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei, pentru persoanele juridice, faptele prevăzute la art. 88 lit. k).
#B
(2) Cuantumul amenzilor se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
ART. 90
În cazul săvârşirii repetate a contravenţiilor prevăzute la art. 88, pe lângă amendă se vor aplica şi sancţiunile specifice autorităţii disciplinare în sport, stabilite potrivit prevederilor art. 47.
ART. 91
(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 89 se fac de:
#M9
a) personalul autorizat din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Sport;
#B
b) directorii direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene sau/şi a municipiului Bucureşti, pentru structurile sportive din raza administrativ-teritorială aferentă;
c) alte persoane împuternicite prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.
#M9
(2) Persoanele autorizate prevăzute la alin. (1) constată încălcările legii şi aplică sancţiuni în raport cu gravitatea lor, pe bază de proces-verbal. Amenzile se constituie în alte venituri la bugetul Agenţiei Naţionale pentru Sport, respectiv al direcţiilor de sport judeţene şi a municipiului Bucureşti.
#M9
ART. 92
(1) Contravenţiilor prevăzute în prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
(2) Nerespectarea dispoziţiilor art. 78^1 şi 79 de către autorităţile administraţiei publice şi societăţile comerciale care au dobândit sau deţin baze şi/sau instalaţii sportive, prin schimbarea destinaţiilor acestora, se sancţionează prin reîntoarcerea de drept a bazelor şi/sau instalaţiilor sportive în domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.
#B
ART. 93
Nerespectarea dispoziţiilor art. 34 alin. (6) ale art. 36 alin. (2) şi ale art. 42 alin. (7) determină nulitatea actului de înfiinţare a structurii sportive în culpă.

TITLUL XV
Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 94*)
În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi structurile sportive existente se vor reorganiza potrivit prevederilor acesteia.
#CIN
*) Conform articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 240/2000 (#M1), termenul prevăzut la art. 94 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 se prorogă la data de 31 decembrie 2001.

#M9
ART. 95
Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Decretului nr. 31/1954*) privind persoanele fizice şi persoanele juridice.
#CIN
*) Decretul nr. 31/1954 a fost abrogat. A se vedea Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată.

#B
ART. 96
În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României Ministerul Tineretului şi Sportului elaborează şi propune spre aprobare Guvernului regulamentul de punere în aplicare a dispoziţiilor prezentei legi.
ART. 97
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziţie contrară se abrogă.

ANEXA 1

DEFINIŢII

În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:
a) bază sportivă – amenajare specifică ce cuprinde construcţii şi instalaţii destinate activităţii de educaţie fizică şi sport;
b) Registrul sportiv – document care evidenţiază situaţia înregistrării structurilor sportului în ordine cronologică şi care are două componente: subregistrul structurilor sportive fără personalitate juridică şi subregistrul structurilor sportive cu personalitate juridică;
c) Certificat de identitate sportivă – act oficial prin care se atestă calitatea de structură sportivă;
d) licenţă de sportiv profesionist – document care atestă existenţa unui raport juridic determinat între un sportiv şi un club sportiv profesionist şi care este eliberat de o federaţie sportivă naţională;
e) oficiali sportivi – persoanele a căror activitate conduce la organizarea şi administrarea activităţii sportive de agrement, recreative şi competiţionale, aflate în relaţie cu structura sportivă pe bază de contract de muncă, convenţie civilă de prestări de servicii sau voluntariat.

—————